Si a trecut Craciunul…

CraciunMi-as dori sa fie 25 decembrie in fiecare zi daca doar asa suntem mai buni, daca doar aceasta data o avem setata ca ziua bunătății. Copiii saraci nu mănâncă doar de Craciun, uneori și de Paște. Copiii saraci nu au dorințe doar de Craciun.

Dupa 1 ianuarie strangem brăduțul luminos și îl închidem intr-o cutie alaturi de bunătatea pe care ne-a adus-o si îl pastram pana anul viitor. În casele sărăcăcioase, luminile se sting, masa se golește, frigul se instalează și speranta dispare. Copiii nevoiasi privesc pe fereastra și spera intr-un alt Craciun, visează la mii de luminite sclipitoare care aduc speranta, dar, aceasta nu mai vine, este inchisa de oameni pentru un an.

De ce oare nu putem fi buni tot timpul anului? De ce de Craciun risipim  toată bunatatea si toate bunătățile?

În luna decembrie telefonul a sunat continuu: Vreau sa ajut! Vreau sa merg cu alimente la o familie! Vreau sa donez si eu, imi dati un cont? Vreau și eu o scrisoare pentru Mosul! Acum s-a lăsat tăcerea, telefonul a amuțit si copiii nevoiasi s-au întors la viata plina de lipsuri si nevoi. Ii scriu în gând scrisori lui Mos Craciun si-l roaga sa mai stea, sa mai vina. Cu mainile împreunate in rugăciune spera ca bunătatea va ieși din cutia in care a fost inchisa alaturi de bradul veșnic verde  și va lumina sufletele oamenilor.

Si noi speram, speram la un Craciun veșnic în inimi, la speranta, la dăruire, la forfota sărbătorilor in fiecare zi!
Sa fii Craciun mereu!

Distribuie
Share
Adaugă la favorite Legătură permanentă.

Comentariile nu sunt permise.